Există un timp pentru dragoste . Indiferent că eşti romantic sau raţional , dragostea te înconjoară . Chiar şi atunci când afirmi că nu ţi-ai găsit “ jumătatea” , pentru că în viaţa oricărui om există acel “ Cineva “ pe care fie îl aşteaptă , fie se bucură de prezenţa lui zilnică . Deşi tindem să contabilizăm dragostea în zile , săptămâni , luni sau chiar ani şi să luăm această “ măsurătoare “ drept valoare efectivă , consider că dragostea ar trebui măsurată în săruturi , îmbrăţişări , în lucrurile pe care le-am făcut pentru persoana de lângă noi .
Există un timp pentru despărţire atunci când porneşti spre alt drum , unul diferit , când nu mai gândeşti în funcţie de doi , când bei ceaiul separat , când îţi împarţi pauza singură , când te plimbi singură pe alee . Poate mersul unui om comun îţi va face inima să tresară , gândindu-te că e el ... Însă totul trece . Timpul trece .
Există un timp pentru tine atunci când asculţi muzica ta preferată , când te uiţi la un film , atunci când ieşi cu fetele în oraş şi râdeţi de lucrurile de care aţi fost în stare să le faceţi , când mergi la cumpărături şi îţi cheltui banii pe care i-ai economisit în timpul săptămânii , când îţi faci poze , când citeşti reviste .
Există un timp pentru fericire în momentele pline de râsete şi jocuri , în momentele când parcă toate lucrurile sunt în favoarea ta şi în care parcă şi oamenii , care se uită ciudat pentru că tu dansezi în autobuz pe muzica celor de la Vama Veche , zâmbesc . Sunt momentele care ne fac să fim alţi oameni şi în care găsim rezolvare la toate problemele într-un mod mult mai uşor .
Exisă timp pentru tristeţe . Tristeţea ne face umani . Ne face să fim mai vulnerabili şi mai sensibili . Din tristeţe se nasc marile creaţii , deoarece în astfel de momente creierul nostru este mai productiv ca niciodată . Tristeţea ne face misterioşi .
Există timp pentru timp . Atunci când timpul se dilată şi îţi permite să reflectezi la ceea ce ai făcut sau nu , să iei decizii sau să înfrunţi situaţii dificile , să visezi că eşti în stare să ajungi departe , acolo unde vei fi privit drept Cineva . E clipa în care poate găseşti o monedă de 10 bani în cutia cu lucruri primite şi îţi aminteşte de vara trecută , când ai jucat pe nisip x şi 0 , când ţi-ai deschis sufletul în faţa unui necunoscut , povestindu-i experienţe din viaţa ta şi când ai fredonat versuri goale ... Monedă care are lipită o foiţă cu data : 22 iulie 2008 . Şi te întrebi dacă acel necunoscut mai are moneda ...
Şi da , există un timp pentru toate . Deşi timpul se măsoară în nisipul care se scurge în clepsidra de pe birou , el îţi oferă ocazia să zâmbeşti , să râzi , să plângi , să treci mai departe .
“ Mâine , ca şi azi , ca şi ieri sunt introspecţiile noastre în substanţa timpului”.(Mariana Fulger )
