miercuri, 9 iulie 2008

Sine nonime



Mă otrăvise timpul dormind printre hârtii
Şi învelită in vitro cu nişte linţolii .
Un bătrânel cu barbă , ce-n faţa mea stătea
Pe-o foaie scrijelea povestea fără nume a unui EL şi EA .

“ EL – Cineva născut din zborul minţii unui poet vulgar
Care – a trait în sufletu-i pân’ ce-a fost ars de jar .
EA – o oamă anonimă născută din supradoză de morfină
Ce-a adormit pe veci în vitraliul încrustat cu tină . “

Şi la finalul foii , bătrânul scria cu-o lacrimă ciobită
Ascultând versurile ploii căzute pe frunza de rachită :
“ Tot ce-am iubit ramas-a vis
Cu titlu de volum nescris … “